Blogul tau de dragoste

SUFLET DRAG ESTI TU!

BINE AI VENIT SUFLET DRAG!

Ultimele

Image

SUFLET DRAG


SUFLET DRAG

Image

SUFLET DRAG


SUFLET DRAG

Gallery

Suflet Drag


Iubirea şi iertarea pot schimba orice suflet


angel

Într-o casă sărăcăcioasă trăia odată o tânără de o frumuseţe răpitoare, împreună cu tatăl ei; frumuseţea exterioară era însă umbrită de cea interioară. Tânăra avea un suflet curat, inocent, plin de iubire pentru Dumnezeu, pentru semenii ei şi nu se trudea pentru a-şi menţine frumuseţea exterioară, pentru ea contând doar sufletul omului.

Spre deosebire de fiica sa, tatăl era un om morocănos, căruia nu îi convenea niciodată nimic şi era mereu pus pe ceartă. Văzând credinţa fetei, adesea izbucnea hulindu-l pe Dumnezeu sau bătându-şi joc de comportamentul singurei lui fiice. Într-o zi, înainte de a sosi vremea Sfintei Liturghii, fata gătea tocăniţă de legume. Nu terminase însă pregătirea ei, când toaca a bătut; neavând cui să îi lase în grijă tocăniţa, a lăsat-o şi a mers la biserică.

Vrăjmaşul diavol îi şopteşte viclean la ureche, îndemnând-o să plece înainte de terminarea slujbei.

– Eşti o fată săracă. Acele legume sunt unică hrană a ta şi a tatălui tău pe următoarele zile. Du-te acasă să vezi dacă nu cumva s-a prins mâncarea şi miroase urât… biserica nu pleacă nicăieri şi vei mai putea veni la slujbă şi altă dată.

Dându-şi seama de la cine vin gândurile, tânăra răspunde:

– Dumnezeu Care hrăneşte orice făptură a Sa va avea grijă şi de mâncarea mea.

După ce şi-a făcut semnul Sfintei Cruci, a ascultat cu atenţie slujba până la sfârşit. S-a întors acasă liniştită, cu pace în suflet dar când deschide uşa, minune mare: în loc de mirosul urât care ar fi fost normal din cauza mâncării arse, în aer plutea o mireasmă deosebită, nelumească. Uimită s-a întors în bucătărioară; ridicând ochii, vede un tânăr frumos, cu faţa strălucitoare şi cu o privire blândă care purta un veşmânt dumnezeiesc. Mâneca dreaptă îi era suflecată şi în mână ţinea o lingură cu care amestecă mâncarea. După puţin timp, minunatul bucătar gustă din mâncare iar apoi scoate din sânul său o batistă mică de unde ia nişte mirodenii şi le aruncă cruciş în oală.

Zâmbindu-i, îndată îşi desface aripile şi zboară spre Cer. Speriată, tânăra se întoarce spre răsărit şi începe să se roage lui Dumnezeu.

– Doamne, nevrednicia mea este mult prea mare… cine sunt eu pentru a-L trimite pe îngerul Tău să aibă grija mea? Îţi mulţumesc pentru iubirea Ta nemăsurată, îţi mulţumesc pentru purtarea Ta de grijă, îţi mulţumesc pentru că, deşi sunt o păcătoasă care nu merită să îţi fie fiică, m-ai primit în braţele Tale ocrotitoare.

În timp ce se ruga, se aud zgomote puternice afară; tatăl sosise acasă… o stare de nervozitate îl stăpânea determinându-l să urle şi să dea cu piciorul în tot ce îi ieşea în cale.

– Mi-e foame, vreau să mănânc! Se auzi vocea groasă şi impunătoare a bărbatului. Trânteşte uşa.

– Unde este mâncarea şi ce este cu mirosul acesta? Smerită, fata îi serveşte mâncarea fără să scoată nici o vorbă. Îndemnat de un gând rău, fără nici un motiv, tatăl izbucneşte când vede mâncarea din faţa lui.

– Eu nu mănânc o asemenea porcărie. Ridică vasul şi-l întoarce cu fața-n jos… vroia ca mâncarea să cadă pe podea, dar aceasta nu căzuse. Intrigat, aruncă cu putere farfuria în perete, dar în loc ca mâncarea să se împrăştie aceasta rămânea intactă la fel ca şi farfuria. Turbat de furie, o apucă strâns de braţe pe fiica lui:

– Ce ai făcut? Farmece?

– Eu.. eu…

– Ţi-am zis să nu te mai rogi Dumnezeului tău. Uite ce s-a întâmplat din vina ta. Precum o fiară, se îndreaptă spre camera fetei, dorind să rupă crucea ce se odihnea pe perete, însă când luă crucea în mână, o arsură cumplită îi cuprinde întreg trupul, făcându-l să se zvârcolească de durere. Tânăra, cu lacrimi în ochi, fuge în faţa singurei icoane pe care o avea, în afară de cruce, şi căzând în genunchi, se roagă duios.

– Dumnezeule, iartă-l, nu ştia ce face. Te rog, opreşte-i durerea sau dă-mi-o mie, dar nu îl lăsa să sufere aşa. Te rog, Doamne, fie-Ţi milă de el… suspinând uşor, continuă rugăciunea. Facă-se voia Ta şi iartă-mă pentru această îndrăzneală. Răspunsul îl primeşte îndată. O voce îi şoptea în suflet şi în minte să ia crucea care căzuse alături de tatăl ei şi să-l atingă cu ea. Fata a urmat vocea lui Dumnezeu şi durerea tatălui ei a dispărut. Fără a scoate vreo vorbă, acesta se ridică şi pleacă, lăsându-şi fată singură în cameră micuţă. După vreo două ore, se întoarce… ochii îi erau înlăcrimaţi iar în mână ţinea o micuţă icoană pe care o cumpărase din banii care îşi pusese în gând, înainte să-i cheltuiască pe băutură. Fata, care rămăsese în acelaşi loc, aşteptându-şi tatăl, îl priveşte uimită.

– Primeşte această iconiţă, fetiţa mea. Primeşte-mi şi iertarea.

– Nu am pentru ce să te iert, tăticule. Mulţumesc! Zise, îmbrăţişându-l bucuroasă.

– Vino în bucătărie, nu ai mâncat nimic. Mâncarea îşi păstrase dumnezeiasca mireasmă. Gustând din ea, o dulceaţă nespusă îi cuprinde, toate simţurile lor preschimbându-se şi dobândind ceva dumnezeiesc.

Iubirea şi iertarea sunt flori ale sufletului iar dacă ai aceste flori, poţi alunga iarna cumplită care îngheaţă multe inimi înveninându-le cu trufie, mâhnire, cruzime şi ură.

Dumnezeu să ne dea puterea de a ne scoate inimile din iarnă grea şi să sădim în ele florile atât de necesare udate de ploaia credinţei.! Să credem cu toată fiinţa noastră în Dumnezeu care toate le poate câte le voieşte.

Sursa: ortodoxia.md

Image

dj nicu

Un barbat s-a hotarat sa divorteze. Ce s-a intamplat apoi l-a invatat cea mai importanta lectie a vietii sale


suparare-mare

Am ajuns acasa intr-o seara, sotia mea imi pregatea masa si am luat-o de mana si i-am spus: “Am ceva sa iti spun”. S-a asezat si a inceput sa manance in liniste. Am observat durerea din ochii ei.

Nu stiam ce sa ii spun, dar trebuia sa ii impartasesc gandurile mele. “Vreau sa divortam!”. Am deschis subiectul cu calm. Nu parea a fi enervata de cuvintele mele. Din contra, m-a intrebat linistita “de ce?”.

Am evitat sa ii raspund si asta a enervat-o. A aruncat tacamurile si a inceput sa tipe la mine: “nu esti barbat!”.

In acea seara nu am mai discutat. Ea plangea si vroia sa stie ce s-a intamplat cu casnicia noastra. Insa nu puteam sa ii ofer un raspuns satisfacator; ma castigase o alta femeie, Jane. Nu o mai iubeam. Imi era mila de ea!

Ma simteam vinovat, asa ca m-am apucat sa redactez un contract de divort in care renuntam la casa, la masina si la 30% din actiunile companiei mele. S-a uitat la contract si l-a rupt in bucatele. Femeia cu care petrecusem 10 ani devenise un strain pentru mine. Ma simteam prost ca ii irosisem timpul, resursele si energia, dar nu puteam sa imi retrag cuvintele de dragoste pentru Jane. A inceput sa planga in fata mea, fapt care m-a linistit. Ideea divortului ma obseda de cateva saptamani si acum devenise mai clara si mai bine conturata.

A doua zi am ajuns acasa foarte tarziu si am gasit-o scriind ceva. Nu am mancat, m-am dus direct la culcare si am adormit rapid pentru ca petrecusem o dupa-amiaza obositoare cu Jane. Cand m-am trezit ea inca scria. Nu mi-a pasat asa ca m-am intors si m-am culcat la loc.

Dimineata mi-a prezentat conditiile ei de divort: nu vroia nimic de la mine, dar imi cerea o luna de zile inainte sa depunem actele. In aceasta luna trebuia sa ne straduim sa ducem o viata cat mai normala. Motivul ei era simplu: fiul nostru avea niste examene dificile peste o luna si nu vroia sa il stresam cu vestea divortului.

Mi s-a parut rezonabil ceea ce ea imi cerea, dar a mai inclus o conditie. Mi-a cerut sa imi amintesc momentul cand am dus-o in brate peste prag in noaptea nuntii noastre. Vroia ca in fiecare dimineata din timpul acelei luni sa o duc in brate din dormitor pana la usa de la intrare. Am crezut initial ca e nebuna. Ca sa putem sa traim civilizat in ultimele noastre zile impreuna, am acceptat cererea ei ciudata.

I-am spus si lui Jane despre conditiile ciudate ale sotiei mele… A inceput sa rada zgomotos si mi-a zis ca e absurd. “Indiferent la ce trucuri va apela, trebuie sa accepte divortul”, mi-a spus dispretuitor.

Eu si sotia mea nu mai avusesem niciun fel de contact fizic de cand anuntasem divortul. Asa ca atunci cand am dus-o in brate in prima zi, eram amandoi destul de stangaci. Fiul nostru aplauda in spatele nostru,“Tati o duce pe mami in brate!”. Cuvintele lui m-au durut amarnic. Am mers aproape 10 metri cu ea in brate. Si-a inchis ochii si mi-a soptit: “Nu ii spune fiului nostru despre divort.”

A doua zi, ne-a fost mai usor amandurora. Ea s-a asezat cu capul pe pieptul meu. Puteam sa ii simt parfumul bluzei. Mi-am dat seama ca nu ma mai uitasem la femeia asta atent de foarte mult timp. Am observat ca nu mai era tanara. Avea riduri fine pe fata, iar parul ei incepuse sa albeasca. Casatoria noastra isi pusese amprenta asupra ei. Pentru un minut, m-am gandit la ceea ce am putut sa ii fac.

In a patra zi, cand am ridicat-o, am simtit un sentiment de intimitate. Aceasta era femeia care imi daruise 10 ani din viata ei. In a cincea si a sasea zi, am realizat ca incepusem sa ma apropii din nou de ea. Nu i-am spus acest lucru lui Jane. Devenise mai usor sa o ridic pe masura ce treceau zilele. Poate ca acest antrenament ma facuse mai puternic.

Intr-o dimineata, incerca sa aleaga cu ce sa se imbrace. A incercat cateva rochii, dar nu a gasit niciuna care sa ii vina. A suspinat :”toate rochiile mi-au ramas mari”. Atunci am realizat ca slabise atat de mult incat acesta era motivul pentru care o ridicam mai usor.

Apoi mi-am dat seama… adunase atat de multa durere in inima ei. Fara sa imi dau seama, am intins mana si i-am mangait capul.

Atunci a intrat pe usa fiul nostru si mi-a spus ca este momentul sa o iau in brate pe mami.Momentul in care o luam in brate pe mami devenise o parte importanta a vietii sale. Sotia mea i-a facut semn sa se apropie si l-a luat in brate. Am luat-o in brate si am dus-o pana in hol. Mana ei era asezata pe gatul meu usor si natural. Eu am tinut-o strans in brate. Exact ca in ziua nuntii noastre.

Ma intrista ca slabise atat de mult. In ultima zi, cand am ridicat-o in brate nu am putut sa fac niciun pas. Fiul nostru plecase deja la scoala. Am tinut-o strans si i-am zis ca nu observasem pana acum ca viata noastra ducea lipsa de momente de intimitate. Am plecat spre birou, am iesit din masina fara sa o incui. Imi era teama ca daca mai intarzii un minut o sa ma razgandesc. Am urcat scarile. Jane mi-a deschis usa si i-am spus: “imi pare rau, nu mai vreau sa divortez”.

S-a uitat la mine nedumerita si mi-a atins fruntea. “Ai febra?” I-am dat mana la o parte si i-am repetat ca nu mai vreau sa divortez. Casnicia mea era plictisitoare pentru ca nu mai puneam pret pe micile detalii ale vietii noastre, nu pentru ca nu ne mai iubeam. Mi-am dat seama ca vreau sa o duc in brate in fiecare dimineata pana cand moartea ne va desparti. Jane mi-a tras o palma zdravana, mi-a inchis usa in nas si a inceput sa planga. Am plecat si m-am oprit la o florarie ca sa ii comand un buchet de flori.

Vanzatoarea m-a intrebat ce sa scrie pe biletel. I-am zis sa scrie: “te voi purta in brate in fiecare zi pana cand moartea ne va desparti”.

Cand am ajuns seara acasa mi-am gasit sotia moarta tinand buchetul de flori in maini si cu un zambet pe buze. Sotia mea se lupta cu cancerul de cateva luni si fusesem atat de ocupat cu Jane incat nici n-am observat. Stia ca o sa moara curand si vroia sa ma salveze de la o reactie negativa a fiului meu in cazul in care ma decideam sa bag divort. Cel putin in ochii fiului meu… sunt un sot iubitor.

Micile detalii ale vietii noastre sunt cele cu adevarat importante intr-o relatie. Nu conteaza casa, masina, proprietatile, banii. Acestea creeaza un mediu propice pentru a ne face fericiti, dar nu sunt motivul fericirii.

Gaseste timp pentru a fi prietenul sotiei sau sotului tau si fa acele mici lucruri care creeaza intimitate. Fa astfel incat sa ai o casnicie fericita!

sursa:kudika.ro

O poveste pentru suflet


medici_08943600

Un medic a intrat spital în grabă după ce a fost chemat la o intervenție chirurgicală de urgență. El a răspuns la apel urgent, si-a schimbat hainele și s-a dus direct spre blocul operator. L-a găsit pe tatăl băiatul în fata blocului operator.

Văzându-l, acesta a strigat:
“De ce ti-a luat atata timp să ajungi ? Nu știi că viața fiului meu este în pericol ? Nu ai nici un simt al raspunderii ? ”

Medicul a zâmbit și a spus:
“Îmi pare rău, nu am fost în spital și am venit cât de repede am putut, după primirea apelului. Și acum, as vrea să te calmezi, astfel încât să-mi pot face treaba mea ……”

” Sa ma calmez ? Ce se întâmplă dacă fiul tău a fost în această cameră acum ? Sa ma calmez ? În cazul în care propriul tau fiu ar fi acolo pe moarte, te-ai calma ?

Medicul a zâmbit din nou și a răspuns: “Eu va spun ce a spus Iov, în Cartea Sfântă ” : Din praf am venit si la praf ne vom întoarce, binecuvântat fie numele lui Dumnezeu “. Medicii nu pot prelungi viața. Du-te si roaga-te pentru fiul tău si pentru noi, vom face tot posibilul sa-i salvam viata ! ”

“Este atat de simplu sa spui lucrurile astea atunci cand atunci când nu ti se intampla tie …” murmură tatăl.

Operatia a durat câteva ore, după care medicul a ieșit fericit,
“Slavă Domnului!, Fiul tău este salvat!” Și fără a mai aștepta răspunsul a pornit in graba spre iesirea din spital. “Dacă aveți orice întrebări, adresați-vă asistentei !”

“De ce e atat de arogant? El nu a putut aștepta câteva minute, astfel incat sa-l întreb mai multe despre starea fiului meu “, a comentat tatăl atunci când a aparut asistenta medicala dupa ce medicul a plecat.

Asistenta a răspuns, cu lacrimi siroind din ochi în jos fata ei: “Fiul său a murit ieri într-un accident rutier, el a fost la înmormântare atunci când l-am chemat pentru intervenția chirurgicală a fiului tău. Și acum, că a salvat viața fiului tău, el a plecat pentru a termina înmormântarea fiului său. ”

Morala: Nu judeca pe nimeni pentru că nu-i cunosti viata si nu stii prin ceea ce trece.

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul aduce norocul în casele noastre. Tradiţii de Sânziene pentru spor şi sănătate


nastere

 

Tradiţii de Sânziene. În fiecare an, pe 24 iunie, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel din urmă prooroc al Vechiului Testament, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului nostru Iisus Hristos. Sărbătoarea creştină a Naşterii Botezătorului coincide cu una dintre sărbătorile populare aureolate de mister, Sânzienele.

 

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul a fost Înaintemergătoare Naşterii lui Hristos, fiind prevestită în profeţiile Vechiului Testament de proorocul Isaia. Chiar din secolul al IV-lea, Naşterea Botezătorului a fost prăznuită cu mare fast.

În calendarul ortodox,  ziua de naştere a Sfântului Ioan Botezătorul este cinstită ca o zi specială, asemănătoare datei de Naştere a Mântuitorului Iisus şi a Maicii Domnului, Fecioara Maria. În schimb, pentru fiecare sfânt, ziua de prăznuire este orânduită la data trecerii sale la viaţa veşnică.

Într-o zi, pe când mulţimea venită la Templu se ruga afară, iar preotul Zaharia trebuia să tămâieze, lângă altar a apărut Arhangherul Gavriil. Acesta i-a adus preotului minunata veste că va avea un fiu: „Nu te teme Zaharia, pentru că rugăciunea ta a fost ascultată şi Elisabeta , femeia ta, va naşte un fiu şi-l vei numi  Ioan…..şi vei avea mare bucurie, şi mulţi se vor bucura, căci el va fi mare înaintea lui Dumnezeu şi se va umple de duhul sfânt încă din pântecele maicii sale”.Ioan Botezătorul a fost trimis de Dumnezeu să vestească venirea lui Iisus. Astfel, Proorocul Ioan, predicatorul ascet, model de pocăinţă, şi-a îndeplinit misiunea, botezându-l pe Hristos în apele Iordanului. Evangheliştii menţionează că, după acest eveniment, strălucirea lui Ioan urma să scadă, în schimb a Mântuitorului Iisus trebuia să crească.

Tradiţii pentru spor şi sănătate de Sânziene

dsc04533

 

 

 

In ziua de 24 iunie este celebrata una din cele mai frumoase, exuberante si intuitive sarbatori ale verii, o sarbatoare populara ce coincide cu sarbatoarea crestina a nasterii Sfantului Ioan Botezatorul. Pornind de la cultul solar, sarbatoarea de Sanziene marcheaza solstitiul de vara. Sarbatoarea este asociata cu lumina, cu focul si soarele, cu sacrul si profanul, cu cerul si pamantul, cu viata insasi. De Sanziene, se spune ca vazduhurile freamata. De Sanziene, se celebreaza de fapt conectarea cu natura si cu viata, cu spiritul intuitiv romanesc, cu miraculosul insusi si atemporalul. Ii invitam pe toti cei care vor sa mai pastreze in sufletele lor un strop de magie si de miraculos sa citeasca despre semnificatiile, traditiile si obiceiurile legate de sarbatoarea Sanzienelor.

Cerurile se deschid pentru cei care stiu cum sa le priveasca…

In noaptea de Sanziene (23 spre 24 iunie) flacaii merg prin sat purtand faclii aprinse, rotindu-le similar miscarii soarelui pe cer. Focuri se aprind si in sate pentru a tine raul deoparte si a alunga spiritele malefice, dar si pentru a asigura protectie si purificare. Noaptea dinspre 23 spre 24 iunie este cu siguranta una magica. „Unii spun ca in noaptea aceasta, exact la miezul noptii, se deschid cerurile. Nu prea inteleg cum s-ar putea deschide, dar asa se spune: ca in noaptea de Sanziene se deschid cerurile. Probabil ca se deschid numai pentru cei care stiu cum sa le priveasca…” (Mircea Eliade, Noaptea de Sanziene)

sanziene (1)

Cu mic si mare, pe vremuri se obisnuia ca intreg satul sa ia parte la culegerea florilor de sanziene. In plus, odata cu sarbatoarea Sanzienelor se da startul culegerii tuturor plantelor tamaduitoare. „Du-te soare, vino luna, Sanzienele imbuna,/ Sa le creasca floarea floare,/ Galbena, mirositoare,/ Fetele sa o adune,/ Sa le prinda in cunune„… In noaptea si ziua sarbatorii, Sanzienele, zane de factura pozitiva din arhaicul romanesc, cunoscute si sub numele de Imparatesele, Ienele Sanzienele, Reginele Holdelor, Zanele sau Dragaicele, umplu vazduhul, prinzandu-se in hore maiestre si cantand cu glasuri nemaiauzite.

Sanzienele, preotesele Soarelui, ale Frumusetii si ale Iubirii

iele-sanziene

Aceste fiinte mitice sunt de o frumusete nemaintalnita, au puteri aparte si sunt extrem de indragite de muritori. Ele aduc rodnicie pamantului, tin grindina la distanta, investesc plantele cu putere de leac si graul cu bob, ocrotesc copiii si ii feresc de boli, fiind totodata protectoarele femeilor insarcinate si a fecioarelor. Uneori, aceste frumoase preotese ale soarelui lasa in urma lor un parfum floral. Unii spun ca florile emana un miros mai puternic si mai pregnant atunci cand ele sunt in preajma…

Ca toate fiintele sensibile, Sanzienele sunt si capricioase. Daca nu li se acorda cinstea care li se cuvine, Sanzienele se supara si pedepsesc cu ‘lantul Sanzienelor’, aducand in vazduh, acolo unde sunt stapane, vijelii si grindine. Aduc pedeapsa si pe pamant, acolo unde se coboara ocazional, lipsindu-l de rod si de leac. Totodata, Sanzienele pot pedepsi femeile maritate care nu le cinstesc prin infertilitate.
sanziene-sound_93106500
Adesea, Sanzienele sunt reprezentate ca dansand in mijlocul pajistilor sau la marginile padurilor si purtand rochii diafane si stravezii, ce lasa sa se intrevada frumusetea alba a pielii. Alteori, aceste spirite ale naturii sunt infatisate dansand goale. Muritorilor de rand le este interzis sa le priveasca in aceste momente sau sa le asculte cantarile. Cei care indraznesc insa sa traga cu ochiul sunt pedepsiti de catre Dragaice. Fie li se ia glasul si raman muti, fie li se ia vederea, fie li se iau mintile si raman prostiti, fie trupul le ramane damblagit

Florile de Sanziene – flori sacre, flori magice. Traditii si obiceiuri de Sanziene

Florile de Sanziene sunt un simbol vegetal, substitut fitomorf al frumoaselor si diafanelor Sanziene si avand o simbolistica puternica. Aceste flori galbene, solare sunt flori tamaduitoare, ce capata puteri magice si miraculoase in aceasta zi. Florile de Sanziene sunt intrebuintate in descantece de dragoste, frumusete si sanatate. Se spun multe despre aceste flori… Se spune ca punandu-ti aceste flori sub perna in noaptea dinspre sanziene, il vei visa pe cel harazit de Dumnezeu. Se spune ca prinzandu-le in par in schimb sau punandu-le in san, vei fi dragastoasa tot anul.

dsc04533Daca iti clatesti obrazul cu roua stransa de pe aceste flori de femeile batrane din comunitate in zorii zilei de Sanziene, chipul tau va ramane frumos vreme indelungata si vei fi indragita de cel pe care il indragesti. Roua de pe florile de Sanziene are capacitatea de a face fetele “frumoase si curate ca apa neinceputa”. Si pentru femeile maritate, este valabil acest ritual de frumusete, iar strangerea rouai are conotatii similare. Ele isi improspateaza obrazul cu aceasta roua magica pentru a fi dragi sotului, dar si pentru a naste copii sanatosi, frumosi la chip si puri la suflet. Pe de alta parte, se spune ca daca iti infasori flori de sanziene in jurul taliei vei fi protejata de durerile trupesti.

sanzieneIn zorii zilei de Sanziene, fetele tinere si baietii arunca coronite impletite din flori de sanziene pe acoperisul casei. Coronitele fetelor sunt in forma de cerc, iar ale baietilor in forma de cruce. Daca vreo coronita cade de pe acoperis pe pamant, faptul este interpretat ca un semn de rau augur. Daca vreuna din coronitele fetelor se agata de horn sau daca acestea se lovesc – este semn de casatorie in cel mai scurt timp. Daca, in schimb, coronita ramane pe acoperis se considera semn de noroc si de viata lunga. In anumite zone ale tarii, fiecare membru al familiei trebuie sa-si arunce propria coronita pentru a vedea cum ii va merge pana la urmatoarea sarbatoare de Sanziene

SANZIENE-2
Ziua urmatoare, se culeg coronitele si se atarna la grinde, unde vor sta pe tot parcursul anului. Amplasate strategic, deasupra tuturor, coronitele de sanziene pazesc casa respectiva de rau si farmece, de zburatori, de intors inima, de impotenta sau infertilitate. Ele aduc in schimb sanatate, bunastare si noroc locuintei si familiei: „Eu voi inturna ulcica asta,/ si ulcica intoarna vatra,/ si vatra intoarna soba,/si soba intoarna grinzile cu horna/ si grinzile intoarna podelele/ … si crangurile intoarna pe Sanziene./ Si Maica Domnului sa intoarne inimile celor impricinati/ unul asupra altuia/ cu cugetele si cu dragostea/ sa se impaciuiasca!…” In alte zone ale tarii, coronitele de sanziene se lasa peste noapte in gradina. Daca a doua zi, in zorii zilei, fetele carora le apartin le gasesc pline de roua inseamna ca se vor marita chiar in toamna aceea.

Sursa:Garbo

 

RUGĂMINTEA UNUI BĂRBAT


627x0

Un bărbat era sătul de a merge la muncă în fiecare zi,iar soția lui să stea acasă.Voia să vadă cu ochii lui ce se petrece în timp ce el muncea din greu la birou,zicând astfel :
„- Doamne eu merg la serviciu în fiecare zi și muncesc opt ore pe zi în timp ce soția mea stă fără nici o grijă acasă.Vreau ca și ea să știe prin ce trec eu zilnic,așa că te rog permite-mi să facem schimb pentru o zi.Amin ! „
Dumnezeu,în minunata sa înțelepciune,i-a îndeplinit dorința.
Dimineața următoare, destul de sigur pe sine,bărbatul se trezi în pielea soției.
S-a ridicat a gătit micul dejun pentru partenerul său de viață.a trezit copii,le-a pregătit hainele ,le-a servit micul dejun,le-a pregătit pachetele pentru școală,i-a dus la școală,a venit repede acasă,a adunat toate hainele murdare și le-a dus la spălat ,s-a dus la bancă,s-a dus la cumpărături și din nou acasă ca să lase cumpărăturile;apoi a plecat să plătească datoriile lunare.Revenită acasă,era deja ora 13.A făcut paturile și a adunat alte rufe,a dat cu aspiratorul în toată casa,a șters praful și a spălat bucătăria. A fugit apoi la școală după copii cu care,pe drum,a intrat în discuții contradictorii.Acasă a pregătit mâncare pentru copii și s-a ocupat de ei ca să-și facă temele.Apoi și-a instalat  masa de călcat și a început să calce uitându-se cu coada ochiului la TV.La ora 16.30 a început să curețe cartofii,să spele legumele pentru salată,a gătit carnea de porc și a pregătit mâncarea pentru cină.După cină. din nou, a spălat toată bucătăria,vasele , a adunat din nou toate hainele,a făcut baie copiilor și i-a pregătit de culcare.La ora 21 era deja extenuată datorită treburilor din timpul zilei,dar pentru ea ziua încă nu s-a terminat încă…..era așteptată în pat de soțul său pentru a face dragoste .
A doua zi bărbatul s-a trezit și imediat a venit în genunchi înaintea lui Dumnezeu și i-a zis :
„-Doamne, nu știu la ce m-am gândit când am cerut să fiu în pielea soției mele…. am greșit așa de mult s-o invidiez pe soția mea crezând că stă degeaba toată ziua…..Te rog,te rog mult,dar te rog fă schimbarea la loc cum eram.Amin „.
Dumnezeu în infinita Sa înțelepciune i-a replicat: Fiule,cred că ai învățat o lecție bună și bucuros aș face schimbarea înapoi ,dar vezi tu…..va trebui să aștepți nouă luni …noaptea trecută ai rămas gravidă și va trebui să și naști !.. 

Cafeaua cu sare


cafele-2

 

O poveste frumoasa de dragoste care incepe asa:

A fost odata ca niciodata un baiat …
A intalnit-o la o petrecere.Era asa de stralucitoare ca toti baietii se uitau dupa ea,in timp ce el era asa de obisnuit ca nimeni nu-i dadea atentie.
La sfarsitul petrecerii, si-a luat inima in dinti si a invitat-o la o cafea.Desi a fost surprinsa,pentru ca era politicoasa i-a acceptat invitatia.Au intrat intr-o cafenea foarte draguta,au comandat cafeaua…El era asa de emotionat ca nu putea sa spuna aproape nimic si nu-si gasea locul…dupa un timp,fata i-a spus ca ar vrea sa plece acasa.
Deodata,baiatul l-a chemat pe chelner si l-a rugat sa-i aduca putina sare.”Imi place sa beau cafea cu sare.”Toti l-au privit ca pe un ciudat.Baiatul a simtit ca se inroseste,dar a pus sarea in cafea si a baut.Fata l-a intrebat curioasa:”De ce ai aceasta placere?”.”Cand eram mic locuiam langa mare si-mi placea sa ma joc in apa marii,imi placea sa simt gustul marii care e acelasi cu al cafelei cu sare.Acum,de cate ori beau cafea cu sare,imi amintesc de copilarie,de orasul meu natal…imi lipseste asa de mult orasul meu,mi-e dor de parintii mei care locuiesc acolo.”In timp ce vorbea,au inceput sa-i curga lacrimile.Fata s-a emotionat foarte mult auzindu-i cuvintele spuse din adancul inimii.Un barbat care vorbeste despre dorul de casa e un om care iubeste familia,se ingrijeste de familie,este responsabil de soarta familiei…Atunci a inceput si ea sa vorbeasca,i-a povestit despre orasul ei ,copilarie,familie.
Au povestit multe amandoi si asa a inceput o prietenie frumoasa.Au inceput sa se intalneasca si sa se cunoasca mai bine.Fata a vazut ca el e un om care-i indeplineste dorintele,e tolerant,are o inima buna,calda,e grijuliu.Era un om asa de bun ca fata ii simtea lipsa,ii era dor de el.Povestea lor continua ca toate povestile frumoase de dragoste – printesa se marita cu printul si traiesc fericiti pana la adanci batraneti.

alegerea iubitului

Si,de cate ori facea cafea,ea ii punea intotdeauna putina sare ,deoarece stia ca asa-i place lui.Au trecut anii si ei erau fericiti.Dupa vreo 40 de ani de cand erau impreuna,el i-a scris o scrisoare in care spunea:”Draga mea,te rog iarta-ma,iarta-mi minciuna vietii mele.E singura minciuna pe care ti-am spus-o – cafeaua cu sare.Iti amintesti prima noastra intalnire?Am fost asa de emotionat atunci ca ,desi imi trebuia zahar,am cerut sare.Mi-a fost jena sa-mi corectez greseala ,asa ca am mers mai departe.Nu m-am gandit nici un moment ca ar putea fi inceputul conversatiei noastre.Am incercat sa-ti spun adevarul de mai multe ori,dar mi-a fost asa de teama s-o fac.Iti promisesem sa nu te mint niciodata….Acum mi-e teama sa nu mor inainte de a-ti spune adevarul – nu-mi place cafeaua cu sare – ce gust neplacut are…Dar am baut toata viata cafea cu sare.De cand te-am cunoscut nu mi-a parut rau de nimic din ce am facut pentru tine.Avandu-te langa mine este cea mai mare fericire din viata mea.Daca m-as mai naste odata,tot pe tine te vreau in viata mea,chiar daca va trebui sa beau din nou cafea cu sare.”

Femeia a inceput sa planga udand scrisoarea cu lacrimile ei.
Daca ar intreba-o cineva:”Ce gust are cafeaua cu sare?”raspunsul ei ar fi:”Este dulce.” Dragostea nu e uitare ci iertare,nu se vede dar se simte,nu se aude,dar se asculta,nu trebuie lasata sa plece ci se pastreaza!”

Sursa:O raza de soare in inima ta

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

%d blogeri ca acesta: