Arhive

Ziua Nasterii Domnului


divisore-natale-regalini

15lx0ruvlrr

Craciunul este marea zi a nasterii Domnului nostru Iisus Hristos, fiind sarbatorita de toti crestinii pe data de 25 decembrie a fiecarui an. Acum mai bine de doua mii de ani, Fecioara Maria, prin puterea Duhului Sfant, a nascut in Bethleemul Iudeii pe Pruncul Iisus, intr-o iesle saraca.

Trei Magi_

 

Atunci, cei trei magi de la Rasarit au vazut o stea luminoasa pe cer si, strabatand cale lunga pentru a o urma, au ajuns la Bethleem, aducandu-i Mantuitorului, in dar, aur, smirna si tamaie.

steaua-de-la-bethlehem

 

Sarbatoarea Craciunului a reprezentat dintotdeauna un prilej de bucurie pentru crestini, si mai ales pentru copii, care asteapta cu nerabdare, an de an, zilele in care merg sa colinde, impodobesc bradul, se duc la biserica si, in fine, dupa un post lung care incepe la mijlocul lunii noiembrie, se bucura de Nasterea Domnului, la o masa imbelsugata de familie, in mijlocul celor dragi.

00d8054oCR11

 

Se spune ca Fecioara Maria, cand a simtit ca trebuie sa nasca, insotita fiind de Iosif, a cautat din casa in casa si i-a rugat pe oameni sa-i ofere adapost pentru a aduce pe lume pe fiul lui Dumnezeu. A ajuns si la casa unor batrani, Craciun si Craciunoaie, dar nici acestia nu au vrut sa primeasca o femeie ce urma sa nasca.48

Maria nu a mai putut merge insa si a intrat in ieslea vitelor. L-a adus pe lume pe Hristos, iar Craciunoaia, din mila, i-a fost de mare ajutor.

2630322n60s103ztk

Nu si Craciun insa, pentru ca, atunci cand a aflat, se spune, i-a taiat nevestei mainile. Femeia nu a ramas infirma, printr-o anume minune altele i-au fost daruite, caci rau i-a parut si lui Craciun si mult s-a rugat apoi sa fie iertat. A primit iertarea si Craciun, recunoscator, a fost de atunci, si a ramas si pana astazi, si primitor, si iubitor de copii.

d89a8416

 

De sarbatoarea Nasterii Domnului sunt legate o multime de obiceiuri frumoase. La noi, in Romania, copiii merg in Ajun cu colindul, din casa in casa, si primesc, intr-o traistuta pe care o poarta cu ei special in acest scop, mere, nuci, covrigi, portocale si banuti.

- (1)

 

15lx0ruvlrr

SNOWMAN sanie mos craciun imagini animate GsoE-1tE-2 542036551_721953 craciun fericit felicitari animate 70eeeb28

divisore-natale-regalini

 

 

dm

dm

dmdmdmdmdm

 

Legenda Craciunitei sau Floarea Craciunului


POISENTTIA GIF

 

Legatura dintre Poinsettia si Craciun vine, evident, de la faptul ca este singura planta care trece prin aceasta transformare, chiar in perioada Craciunului.

In credinta populara se spune ca atunci cand Dumnezeu a creat natura pe pamant a cerut plantelor sa faca flori minunate pentru a le incredinta lumii iar fiecare dintre plante sa isi aleaga un anotimp pentru inflorire. A mai cerut florilor sa daruiasca mereu celor din jur frumusete, dragoste, liniste si intelepciune. Intr-o zi Dumnezeu a vazut intre toate plantele, una care de la nasterea sa daruia tot ceea ce era mai pretios pentru ea, doar ca sa fie aleasa de catre oameni. Oricat se chinuia aceasta floare, nimeni nu se oprea in fata ei pentru a o admira. Nimeni nu o aprecia pentru ca avea floarea foarte micuta iar frunzele foarte mari. Aceasta floare incerca din rasputeri sa fie fericita in ciuda faptului ca nimeni nu o dorea. Dumnezeu, vazand toate acestea i-a spus acesteia: “Vad ca esti o planta foarte frumoasa si ca iti faci datoria cu multa daruire chiar daca frumusetea ta nu e apreciata si asta te intristeaza. Lupta pentru a fi fericita oferind dragostea ta neconditionata oamenilor deoarece stii bine ca au nevoie de ea. Pentru aceasta iti daruiesc sangele meu, frunzele tale transformandu-se in rosu iar pentru dragostea si intelepciunea ta vei deveni cea mai frumoasa floare in perioada cea mai importanta a anului. Tu vei fi reprezentanta dragostei si esenta divina a universului”. Acesta a fost momentul in care planta cu o floare mica si frunze mari s-a transformat intr-o minunata Stea de Craciun, simbolul iubirii si a sperantei. In fiecare an, in preajma Craciunului aceasta floare reuseste sa isi faca datoria de a aduce frumusete, dragoste, intelepciune si armonie in vietile noastre, indeplinind misiunea data de Dumnezeu.

Indiferent daca o primim sau o facem cadou, indiferent daca mai credem sau nu in povesti, Craciunita ar trebui sa existe in casa fiecaruia dintre noi. Poinsettia aduce aminte despre dragoste, ca despre cel mai pretios si mai important dar.

kk0f4jjb

Si un mic secret, se spune ca aduce noroc celor care o daruiesc.


ღ˚ •。* ˚ ˚✰˚ ˛★* 。 ღ˛° 。* ° ˚ • ★ *˚ .ღ 。

__________________ _(¯`O´¯)
___________________ *./ | \ .*
_____________________★★
___________________.Peace.
_________________★★Unión★★
________________★★.Cheers.★★
_______________★★..hopeful..★★
_____________★★Love. Success★★
____________.Achievements Light
___________.respect.. harmony★★
__________.★★Health … … solidarity
__________Happiness ……. Humility
_________★★ fraternization .. Purity.★★
________WisdomFriendshipForgiveness
_______.EqualityFreedom Good luck_★★
______Sincerity ..Esteem .★★. Fraternity
_____★★Balance .. Dignity.. Benevolence
____Faith.Goodness. Patience.Gratitude.force
____Tenacity •.¸.• Prosperity..•.¸.• recognition
★★–––––––HAPPY TIME–––––––★★

ღ˚ •。* ˚ ˚✰˚ ˛★* 。 ღ˛° 。* ° ˚ • ★ *˚ .ღ 。

Nu conteaza daca bradul de Craciun este natural,
din plastic sau din aluminiu.
Cu adevarat important este ca el sa fie impodobit cu zambete.”

 

brad de craciun luminat

 

O poveste neştiută a bradului de Crăciun..


 

brad ninge lac 2

Legenda spune că, odinioară, toţi copacii îşi păstrau frunzele la venirea iernii. Dintre aceştia, numai bradul a rămas, până în prezent, verde la venirea anotimpului rece.
Legenda spune că în preajma iernii, o mică pasăre nu a mai putut să plece spre ţările calde, întrucât avea o aripă ruptă. Tremurând de frig, pasărea a încercat să se adăpostească în frunzişul unui stejar şi a unui ulm stufos, dar ambii copaci au refuzat-o, de teamă că le va mânca fructele. Disperată, aceasta s-a culcat în zăpadă, aşteptând să moară. Deodată a auzit chemarea unui brad, care îi promitea ocrotire. Astfel, pasărea a fost salvată.
Dar, în seara de Crăciun, un vânt teribil a suflat cu putere peste pădure şi toţi copacii şi-au pierdut frunzele, în afară de bradul cel generos, pe care Dumnezeu l-a răsplătit pentru gestul de bunăvoinţă şi i-a păstrat frunzişul verde, oricât de aspre au fost vicisitudinile iernilor care au umat.

 

63

Draga Mos Craciun


Dragă Moșule ,
nu ți-am cerut niciodată nimic , întotdeauna m-am mulțumit cu ceea ce am primit fără să mă plâng sau fără să mă supăr dacă sub brad găseam mai puțin sau mai deloc din lucrurile pe care le visam … Anii au trecut … anii au trecut și eu am crescut , nu mai sunt acea fetiță pe care o știai , acum sunt o femeie-n toată firea în pieptul căreia încă mai licăre o umbră de speranță … căci încă mai sper ca dorința de a-mi găsi liniștea să mi se îndeplinească în pragul acestui Crăciun …
Te aștept , Moșule … sub brad îți voi lăsa sufletul meu , umple-l te rog cu pacea pe care vreau să o simt în el până la sfârșitul zilelor mele … Te rog doar să nu mă uiți !

Sursa:Ladybug

00d8054oCR11

Colinde şi obiceiuri de iarnă


 

SONY DSC

Colinde şi obiceiuri de iarnă: steaua, capra, pluguşorul, irozii, colindele cântate

Dintre obiceiurile calendaristice cele mai răspândite şi mai spectaculoase, cu originea în credinţe şi mituri străvechi, sunt de bună seamă ciclurile legate de sărbătoarea Naşterii lui Iisus şi schimbarea anului. Crăciunul este polul în jurul căruia gravitează o multitudine de colinde, urări şi tradiţii specifice, care trimit spre vremuri demult apuse, dar ce se regăsesc, surprinzător, în contemporaneitate. În folclorul românesc Colindatul de Crăciun este cel mai important ciclu sărbătoresc popular tradiţional, cel mai bogat şi colorat prilej de manifestări folclorice.
Deprinderea de a colinda, de a saluta cu mare bucurie Naşterea Domnului, de a-L întâmpina cu urări, daruri, petreceri, cântece şi jocuri este străveche.

2011-12-2012__ro__ZA__craciun-in-maramures-FP

 

krans30202

 

angel11

Christmas02q

006

 

nasterea domnului craciunul imagini animate

 

 

676756417_209644

 Pluguşorul

Urare tradiţională la români in preajma Anului Nou, pluguşorul a păstrat scenariul ritualic al unei invocări magice cu substrat agrar. El e întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. Textul pluguşorului şi-a pierdut astăzi caracterul de incantaţie magică. Recitată într-un ritm vioi, urarea devine tot mai veselă, mai optimistă, pe măsură ce se apropie de sfârşit.

bal6

 

 

0223

 

angel11

 

Capra

Acest obicei ţine, de regulă, de la Crăciun pana la Anul Nou. Măştile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau turcă în Moldova şi Ardeal, borita (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra e denumită „brezaia“ (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii) şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.

Capra se alcătuieşte dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie. Peste această hârtie se pune o altă hârtie neagră, mărunt tăiată şi încreţită în forma părului. În loc de aceasta se poate lipi şi o piele subţire cu păr pe ea. În dreptul ochilor se fac în lemn doua scobituri unde se pun două boabe de fasole mari, albe, cu pete negre, peste care se lipeşte hârtia neagră cu încreţituri sau pielea cu păr. În loc de urechi, capra are două găvane de lingură. Pe ceafă are patru corniţe, frumos împodobite cu hârtie colorată, pe care se află înşirate şiraguri de mărgele. În dosul coarnelor se află o oglindă care răsfrânge foarte mândru lumina de pe la casele unde intră capra noaptea. În cele două fălci de sus ale capului, se pune falca de jos, care se mişcă în jurul unui cui care nu se vede. Aceasta falcă este îmbrăcată la fel ca şi capul. Sub ceafă este o gaură în care se pune un băţ lung de un cot, de care se ţine capra. De partea de dinaintea fălcii de jos se află atârnat un clopoţel, iar de partea de dinapoi se află legată o sârmă. Dacă această sârma se lasă slobodă, partea de dinaintea fălcii de jos atârnă şi astfel gura caprei se deschide. Dacă s-ar trage scurt de sârmă, gura caprei s-ar închide printr-o clămpăneală seacă, de lemn. Fireşte clopoţelul sună. Atât băţul, cât şi sârma sunt acoperite cu un sac de formă tronconică, de pânză groasă de sac, care, pentru a sta umflată si a acoperi astfel pe cel ce va ţine capra de băţ, va clămpăni-o şi va juca-o, are legate pe dinăuntru nişte cercuri de sârmă sau de lemn.

Masca este însoţită de o ceată zgomotoasă, cu nelipsiţii lăutari ce acompaniază dansul caprei. Capra saltă şi se smuceşte, se roteşte şi se apleacă, clămpănind ritmic din fălcile de lemn. Un spectacol autentic trezeşte în asistenţă fiori de spaimă. Mult atenuat în forma sa citadină actuală, spectacolul se remarcă mai ales prin originalitatea costumului şi a coregrafiei. Cercetătorii presupun că dansul caprei, precum şi alte manifestări ala măştilor (căiuţii-feciori travestiţi în crai, turca-masca de taur), întâlnite în satele româneşti la vremea Crăciunului provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renaşterii divinităţii.

chrisF

 

karani02

 

 

 

bal72

bal61

 

bal6

Sorcova

Aparţinând obiceiurilor de Anul Nou, umblatul cu sorcova e mai cu seamă bucuria copiilor. Aceştia poartă o crenguţă înmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţ în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată. Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar surov (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat. Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mişcării sorcovei.

bal15

 

bal19

 

Steaua

De la Crăciun şi până la Bobotează copiii umblă cu steaua, un obicei vechi ce se întâlneşte la toate popoarele creştine.

Acest obicei vrea să amintească steaua care a vestit naşterea lui Iisus şi i-a călăuzit pe cei trei magi.

Cântecele despre stea provin din surse diferite: unele din literatura bizantină ortodoxă, altele din literatura latină medievală a Bisericii Catolice, câteva din literatura de nuanţă Calvină şi multe din ele, chiar din tradiţiile locale. Micul cor al stelarilor, care intră în casă în zilele Crăciunului, cântă versuri religioase despre naşterea lui Iisus: „Steaua sus răsare“; „În oraşu Viflaim” „La nunta ce s-a întâmplat“; „Trei crai de la răsărit“.

bal30

 

bal79

 

 

 

bal69

 

gogen5i81

Magii de la Rasarit


Steaua-de-la-Betleem-magii-1

 Magii de la Rasarit sunt martori importanti ai evenimentului divin care avea sa schimbe istoria si evolutia omenirii.

Despre acesti barbati, in decursul vremii, s-a spus ca erau fie magi, fie astrologi, fie regi, fie crai, dar, fara indoiala, oameni educati. Raman insa cele mai misterioase personaje ale Bibliei. Numele lor ne-a fost facut cunoscut de catre venerabilul Beda, mort in anul 735. Astfel ii cunoastem pe Kaspar, cel mai tanar, Melchior, cel mai batran, si Balthazar matur. In acest mod au fost zugraviti pe un mozaic din Biserica Nasterii Domnului din Bethleem, imbracati in vesminte persane. Sunt cercetatori care sustin ca ei ar fi reprezentantii celor trei rase care au descins din cei trei fii ai lui Noe (Iafet, Sem si Ham) si ca ar fi pornit in urmarirea stelei din Persia – urmasul rasei albe a lui Iafet, din Arabia – urmasul semitilor lui Sem, si din Egipt – urmasul negru al lui Ham. Ar fi calatorit 12 zile, dupa Nasterea lui Iisus, ajungand la Bethleem in noaptea celei de a 12-a.

steaua-de-la-bethlehem

Doi, trei, patru sau doisprezece «Crai de la rasarit»?

Traditia rasariteana vorbeste insa despre 12 Magi care ar fi venit la Pruncul Iisus, in timp ce o prima pictura crestina de la Roma infatiseaza doar doi, iar alta pictura din cimitirul “Sf. Domitilla” patru. Traditia rusa si cea din Bretagnia vorbeste de cel de-a patrulea mag, Artaban.

news-20110201-08051848-8270877132-300x185

El si-a vandut tot ce avea si, cu banii obtinuti, a luat trei pietre scumpe: un safir, un rubin si o perla, pe care sa le duca in dar Mantuitorului. Grabindu-se sa ajunga in Babilon, unde il asteptau cei trei magi, acesta a intalnit pe drum un om ranit, pe care nimeni nu il ajuta. L-a dus pe bietul om la un doctor caruia i-a dat safirul pentru a-l ingriji pe bolnav pana ce se va insanatosi complet. Toate acestea l-au intarziat. Cand a ajuns la locul intalnirii, magii plecasera deja fara el, insa nu s-a descurajat, ci si-a continuat drumul singur, calauzit de steaua ce-l ducea spre Bethleem. Ajuns aici, a aflat ca magii L-au gasit deja pe prunc, ca soldatii lui Irod omoara toti copiii nou-nascuti si ca Sfanta Familie a plecat spre Egipt, pentru a se feri de mania regelui.Rose Datoc DallChiar in fata sa, un soldat incerca sa-i smulga unei tinere femei copilul pentru a-l omori. Femeia isi apara cu disperare pruncul. Magul i-a aratat soldatului necrutator rubinul si i-a spus:

– Lasa copilul sa traiasca si iti voi da aceasta piatra scumpa. Nimeni nu va afla de targul nostru.

Ademenit de nestemata, soldatul a luat piatra, indepartandu-se grabit. Tanara femeie i-a multumit strainului cu lacrimi de bucurie si recunostinta.

Acesta s-a hotarat sa-L caute mai departe pe Mantuitor. Acum, mai avea un singur dar, perla. A plecat si el spre Egipt, unde, ani de zile, L-a cautat pe Iisus, insa fara nici un rezultat. Dupa 30 de ani, a aflat ca undeva, in Palestina, Mantuitorul propovaduieste Evanghelia. Bucuros ca, in sfarsit, stie unde Il poate gasi, s-a grabit spre Iudeea. Ajuns la Ierusalim, spre seara, a aflat ca Iisus Hristos este rastignit pe Dealul Capatanii. S-a grabit magul spre locul acela cu dorinta sa-L vada in viata pe Mantuitor, sa-I duca darul sau pe care il pastrase de atata timp. Insa, prin fata lui au trecut doi soldati romani ce duceau in sclavie o tanara evreica. Oprindu-i, magul le-a spus:

Daca ii dati drumul fetei, va daruiesc aceasta perla. O puteti vinde si imparti banii. Veti castiga mult mai mult lasand fata libera.

 

Lacomi, soldatii au luat perla, eliberand-o pe tanara, care, plangand de fericire, nu stia cum sa-i multumeasca strainului. Dar magul, rugandu-se cerului sa-L vada macar o clipa pe Mantuitor, se grabea spre Golgota. Acum, nu mai avea nimic. Ii era rusine sa se inchine Imparatului imparatilor fara nici un dar. Insa, cand a ajuns langa Cruce, Mantuitorul S-a uitat drept spre el si i-a spus:

– In sfarsit, ai venit. Tu mi-ai adus cele mai frumoase daruri…

– Bine, dar nu mai am nimic, ce Ti-am adus eu ? a intrebat mirat magul.

– Tot ce duceai cu tine ai dat celor neajutorati. Dandu-le lor, Mie Mi-ai dat. Darul tau a ajuns la Mine si, iti spun, ca el este cel mai insemnat, caci, acela care Il iubeste pe Dumnezeu, ii iubeste pe oameni.

Cine nu cauta nevoile celorlalti spre a fi de folos cu ce poate, nu va gasi multumire si bucurie, nu va afla adevarata viata. Cu cat te apropii mai mult de oameni, cu atat esti mai aproape de Dumnezeu.

news_image_214188_10372