În a doua zi de Paşte, prin părţile Ardealului s-a păstrat obiceiul udatului. Băieţii merg pe la case şi stropesc cu parfum fetele şi femeile. Obiceiul, vechi din Evul Mediu, a fost răspîndit de saşi, întîi în comunităţile catolice, apoi a fost preluat şi de românii ortodocşi.
Frumos îmbrăcaţi, băieţii pornesc dis-de-dimineaţă la stropit, în Lunea din Săptămîna Luminată. Cutreieră satele udînd fetele cu parfum şi urîndu-le „să nu se ofilească“. Mai întîi le cer voie cu tradiţionalul „Primiţi cu stropitul?“ Sau: „Într-un coş cu viorele, Cîntă două păsărele, Păsările ciripesc, Îmi daţi voie să stropesc?“. Prin unele părţi, stropitorii se numesc grădinari, pentru că udă florile-fete şi florile-neveste. Poezia pe care o spune grădinarul sună cam aşa: „Eu sînt micul grădinar, Cu sticluţa-n buzunar, Şi-am venit la dumneavoastră, Să ud floarea din fereastră“. Apoi se rosteşte o urare în versuri care diferă de la o comunitate la alta. Stropitorii sînt răsplătiţi cu ouă roşii, cozonac, vin şi ţuică. Ritualul stropitului se termină seara tîrziu, cînd bărbaţii ajung acasă cam afumaţi, dar veseli şi cu plasa plină de ouă roşii.
Sigur ca originea obiceiului este incerta. Una dintre legendele care incearca sa o explice spune ca, a doua zi de Pasti, o fata crestina mergea la targ sa vanda oua. Pe drum s-a intalnit cu o alta fata, pagana, care a vrut sa-i cumpere ouale. Din vorba in vorba, crestina a inceput sa-i explice celeilalte ce inseamna credinta in Dumnezeu si ce bine e sa fii crestin, indemnand-o sa se crestineze. Pagana a replicat: „Atunci voi crede cand ouale albe pe care mi le-ai vandut se vor face rosii”. Minunea s-a infaptuit, ouale au devenit rosii, iar ambele fete au lesinat de spaima. Pe drum au trecut doi tineri care, vazandu-le lesinate, au alergat la prima fantana, au adus apa si le-au stropit, trezindu-le. Drept multumire, fetele le-au daruit oua rosii. Se pare ca obiceiul a ajuns in Transilvania pe filiera saseasca, dar s-a raspandit prin intermediul maghiarilor. Initial, fetele erau stropite cu apa, dar aceasta a fost inlocuita treptat cu parfum. In cele mai multe dintre textele recitate cu aceasta ocazie, fetele sunt comparate cu flori si sunt udate „ca sa nu se ofileasca”.
Sursa:monitorulexpres.ro
Doresc ca aceasta zi sa fie una cu multa voie buna,o zi cu parfum de bucurie,de lumina si zambete!
DIN SUFLET DRAG 