Iubita mea cu trup de flacari si gheata, cu cea mai tandra mangaiere ce tortureaza simturile, cu cei mai frumosi ochi ce-spaimanta inima, o splendoare, o minune ne-nteleasa a naturii, iubita, dorita, admirata cum nimic nu mai e pe lumea asta, vreau sa-ti marturisesc acum, aici, scris pentru totdeauna in cartea nostra de dragoste, ca tu esti cea mai frumoasa femeie de pe pamant… o spun eu, cel care te cunoaste cel mai bine… cel care ti-a explorat, adulmecat, pipait, sarutat fiecare bucatica de piele, care a urcat si a patruns cele mai inalte culmi si mai ascunse vai ale trupului tau.
Esti cea mai frumoasa femeie de pe pamant pentru ca esti toata numai a mea, si nici un barbat nu a ajuns sa posede asemenea splendori ca mine, si nici o fiinta de pe pamant n-a ajuns sa simta ca-si poate cuprinde in brate intreaga ei lume, asa cum simt eu cand te cuprind pe tine… Inautrul tau e soarele vietii mele si izvorul frumusetii tale – dragostea.Te ador iubita mea…
As vrea sa-ti daruiesc, un dar neobisnuit: o minunata declaratie de dragoste, o mica nestemata slefuita de sentimente….
Sa adun un mic buchet de vorbe alese care sa ajunga la sufletul tau in locul cel mai adanc al fiintei tale!!
Dar…vorbele se incapataneaza sa se adune…..caci oricum as incerca sa le potrivesc cu nebunescul joc al imaginatiei…ele nu pot defini acel CEVA misterios si tainic pastrat in adancul cel mai adanc al fiintei mele:
acel CEVA pe care poetii l-ar numi IUBIRE,
acel CEVA caruia nu-i gasesc un nume,
acel CEVA ce a crescut in mine de-a lungul timpului…..
Dar ce poate fi mai trainic si in acelasi timp mai vulnerabil?
Dar ce poate fi mai minunat si in acelasi timp mai indoielnic?
Dar ce poate fi mai bogat si in acelasi timp mai sarac?
Decat acel CEVA care a inmugurit in mine, acel CEVA caruia i-am daruit intreg timpul destinat mie, grija mea, emotiile mele si tot ce ,sufletul meu a putut agonisi in trecerea lui pe acest Pamant….
Si daca acel CEVA inseamna DRAGOSTE, ti-l daruiesc intreg, fara nici o retinere, acum si mereu si mereu…
Te simt aproape si ma cuibaresc in tine, cuminte invaluit de vapaia sentimentelor…As vrea sa-ti daruiesc razele de luna plina si stelele luminoase de pe cer picurandu-ti in suflet franturi din dragostea mea, sa simti cum curge prin vene ca o lava fierbinte.
Iti trimit pe o felie din inima mea iubitoare,ganduri luminoase,zambete increzatoare,tandre armoniei divine.
De fapt, iti daruiesc inima mea , cu totul si as vrea sa ma iei in brate si sa ma duci departe, la un capat de curcubeu, pentru ca te iubesc enorm,acum,azi,untotdeauna…
Pana la infinit …….si dincolo.
As vrea sa te mangai cu salbe de ganduri in fiecare clipa…sa-ti astern la picioare, petale de amor…Cazuti prizonieri sub a lui Cupidon aripa, ne pregatim pt visul etern..
Imi era dor de multa caldura si dragoste….iar sufletul meu tanjea dupa noptii si zile de primavara, dupa mireasma florilor de tei si salcam.
Pana cand tu ai venit in viatza mea ca o binecuvantare, atunci cand Toamna, parea…. ca pentru intaia oara, sa-mi spulbere si ultimii muguri de iubire pe care-i purtam in mine si sa-i adune laolalta…..
De atunci, viatza mea este ca o primavara lunga si nesfarsita. Iar daca inchid ochii si-mi tin respiratia, te simt atat de aproape de mine.Ai improspatat totul din jurul meu, asa precum o ploaie de „flori ..de frunze si Soare!”.
Din clipa in care te-am cunoscut as scrie tot timpul despre iubire…..si flori albe….si vise….si as vrea sa dansez cu tine pe nori;aproape de albastrul cerului…as vrea … toate acestea numai….de cand te-am intalnit.
Iar langa mine sa te simt atat de libera…incat sa poti zbura pana la cer si sa te joci cu nori…
Gandindu-ma la tine…si la noi creez miliarde de luni in care tu esti singurul lucru aproape de sufletul meu..Fara tine noptile sr fi mai lungi…..zilele mai friguroase…
S-a dilatat timpul de soare si de tine pt ca eu te aflu, te stiu, te gasesc si te regasesc,te ard, te cuprind, te plang si te cant, te ning, te aspir, te iubesc si te doresc….
Te doresc cum isi doreste orbul lumina…
Te doresc cum isi doreste surdul muzica…
Te iubesc cum isi iubeste pasarea libertatea…
TE IUBESC MULT!!
Cu aceste 2 cuvinte incepe fiecare intrebare din lungul sir de intrebari care ma bantuie in ultima perioada,o perioada destul de confuza,intensa in ceea ce priveste trairile mele,mai profunde ca niciodata.Pana nu demult eram doar o umbra,un suflet fara dorinte,vise,sperante,convins ca nu voi avea parte de nimic frumos in viatza mea,convins ca nu voi avea dreptul niciodata la FERICIRE.
Dar ai aparut TU,precum o raza de lumina,strapungand bezna in care era cufundat sufletul meu.Si m-am trezit brusc din coma profunda in care ma aflam.Precum un nou nascut,am inceput sa respir,sa privesc,sa visez,si mai preus de toate sa am dorinte, sa SPER.Iar atunci cand privirile,mainile,buzele noastre s-au intalnit,fiecare particica a trupul meu a tresarit,trezindu-se la viata,cu o dorinta de a trai mai mare ca niciodata.Pana nu demult cautam rostul vietii mele,cautam MOTIVUL care imi lipsea sa imi doresc sa traiesc,SENSUL.Acum imi doresc mai mult ca niciodata sa nu capitulez in fata vietii,sa nu ma inscriu in lunga lista de RATATI.Aparitia ta in viata mea in da un sens,imi doresc sa fiu mai bun.
Tot ceea ce imi doresc acum e sa pot spune TE IUBESC,sa nu dezamagesc,sa fii primul lucru pe care sa il descopar dimineata,atunci cand ma trezesc.Indraznesc sa te doresc pe TINE ,pentru totdeauna,sa adorm cu tine,sa ma trezesc cu tine,sa iti pot oferi o floare doar pentru ca e miercuri.Dar in acelesi timp simt cum ma curpinde TEAMA,teama ca toate acestea vor ramane doar simple dorinte irealizabile,ca nimic din toate astea nu se va materializa.Dar continui sa fiu optimist,optimism a carui doza a crescut odata cu aparitia ta in viata mea.As vrea ca sufletele noastre sa se intalneasca acolo sus in eter si sa formeze un TOT,sa poata forma o pereche pentru totdeauna.Imi e de ajuns sa te privesc,si am senzatia ca pot zbura,ca nimic nu e imposibil.
Da sunt indragostit de tot ceea ce te defineste..de tot ceea ce iti apartine,de zambetul tau,de privirea ta,de ochii tai de buzele tale .de parul tau .DE TINE.Traiesc sentimente pe care nu le pot exprima in cuvinte,nu gasesc cuvintele necesare care pot exprima cat mai fidel ceea ce simt.
Tot ceea ce pot face in momentele acestea este sa sper.Sa sper ca inr-o zi,indiferent cat de departe este acum aceea zi,sa poti simti la fel,sa imi impartasesti sentimentele,ca dorintele noastre vor devenii aceleasi,ca vom visa impreuna,ca vom impartii acelesi spatiu,ca vom respira acelasi aer,ca vom trai o iubire vesnica si ca ne vom bucura impreuna de fiecare secunda,minut,zi de prezenta celuilalt.
Am visat ca te iubesc si iubeam cum numai in vise pot iubi,am avut un vis frumos eu eram pe pieptul tau si inima iti batea cu putere de parca ar fi vrut sa iti sparga pieptul si sa vina la mine ,capul tau sprijinit pe inima mea ,imi mangaia gandurile si intreaga fiinta, am visat ca tu vei fi mereu langa mine, vei fi mereu ingerul meu cu aripile tale ma cuprinzi cu multa dragoste si prietenie , nu am avut nici o data asa ceva , de cand existi tu esti raza care mi-a luminat viata ,as vrea sa nu ma mai trezesc nici o data din acest vis,as vrea sa iti tin chipul in palme sa il privesc neincetat ,sa ma pierd in ochii tai sa pierd notiunea timpului si sa iti spun t e i u b e s c ,te a d o r ! asa am visat si pentru asta candva am visat, am avut un vis cel mai frumos vis am visat ca iubesc si iubeam numai cum in vise se poate iubi cand m-am trezit obrazul imi era culcat pe inima ta pe pieptul tau pe inima ta calda si buna atunci mi-am dat seama ca bataile ei m-au trezit, sarutul tau iubirea ta nu trebuie desprinse din vise din acest vis din noaptea asta, dragostea si visele apartin vesniciei ca si lumina care apartine soarelui iubirea mea a fost sincera chiar daca tu ai fost iubita mea doar o noapte, o noapte de vis sau un vis de o noapte si inima ta mi-a soptit ca acest vis il ai doar o singura data in viata si totusi as fi vrut sa te trezesc si sa iti spun ca te iubesc !
Daca stii cum este sa adormi noptile sperand ca razele diminetii or sa topeasca dorul, stii ce inseamna sa speri zadarnic. Invata-ma atunci cum sa-mi iau sufletul si sa-l scutur zdravan ca sa curga din el picatura cu picatura veninul de dor, fructele care m-au gonit cu capul plecat din fericire.
Mi-e dor, atat de dor… De tine. De noi. De cum erai cu mine. De cum eram cu tine. Si nu pot si nu gasesc cuvinte sa spun cum, cand si cat de mult mi-as dori sa nu mai imi fie. Daca tu stii ce este acela dor, dor de o fiinta mai mult decat de orice alta fiinta, atunci te rog si implor, scapa-ma de el, de dor. Scapa-ma de intrus. Este dorul asta un blestem, este o cruce sub care eu, un simplu om, sunt doar o cocoasa si niste brate care se coboara inainte sa apuce sa se intinda. Pe care as vrea nespus sa ti-o arunc tie.
Iar daca tu stii cum este sa traiesti cu fiinta altuia intr-a ta, te rog, smulge-o din mine si las-o sa traiasca de una singura. Da-i inapoi dreptul la simtire! Lasa-ma si pe mine sa respir aerul meu, cu nasul si partea mea de viata. Lasa-ma nici mai mult, nici mai putin decat exact cum eram inainte de tine. Eram din varful degetelor pana la capatul firelor de par numai visuri frumoase, dorinte multe de fericire, speranta si tremur de incredere. Doamne, cat de frumoasa eram… Mii de cioburi s-au facut oglinzile in care iubirea si dorinta ei imi strigau asta. Acum, este si nu mai este viata mea…
Daca stii cum este sa adormi noptile sperand ca razele diminetii or sa topeasca dorul, stii ce inseamna sa sperii zadarnic. Salveaza-ma de nesperanta asta! Ma chinuie, ma bantuie, ma arunca din liniste si ma tranteste in framantare. Imi este dor si nu mai vreau sa-mi fie. Cum sa-mi iau sufletul si sa-l scutur zdravan ca sa curga din el picatura cu picatura veninul de dor, fructele care m-au gonit cu capul plecat din fericire? Cum sa fac fara sa imi reproseze ca l-am lasat fara ceea ce ii era mai drag? Daca eu te simt arzand, te vad stralucind, te aud ascultand, tu de ce nu raspunzi gandurilor si simturilor? De ce nu te intorci spre mine sa ma privesti dincolo de iubirea trecatoare si sa-mi spui ca esti aici langa mine si ca te-ai nascut sa-mi sorbi de pe buze surplusul de dor?…. Este pentru ca tie… tie… nu iti este dor.
Mi-e dor sa te stiu departe de mine, acolo de unde nu o sa te mai intorci niciodata la mine atunci cand imi este greu, si rau, si trist, si urat si imposibil. Mi-e dor sa nu te mai simt si sa nu te mai vreau atat de aproape. Caut pamantul nedescoperit in care sa-mi ingrop amintirile si apele care sa-mi spele noptile in care ma cutremur de dor.
Mi-e dor si ma strange. Ma sufoca si mi-a secat puterile. In vis ma inec cu prezenta ta. In realitate, ma sufoc cu lipsa ei. Dorul asta ma arde chiar si atunci cand stau bine pe picioare. Daca ai fi departe insa, eu cum m-as mai putea intoarce la mine cu inima senina.
Am avut un vis frumos, mai dureros decat toate cosmarurile de pana acum: se facea ca nu or sa se mai vindece niciodata. Iar daca nici timpul nu le scoate de acolo, atunci cine? Atunci cum? Mi-e dor!
DIN SUFLET DRAG 