Între cer și pământ” – Moise D. (Naivul)


 

Intrase într-o zi în băcănie un tânăr palid cu cercuri vineții în jurul ochilor. Era abătut și lipsit de vlagă. Privea pierdut printre rafturi. M-am apropiat de el, i-am atins ușor umărul cu mâna și l-am întrebat dacă pot să-l ajut cu ceva. Nu a tresărit deși îmi era teamă să nu-l sperii. S-a întors spre mine cu o privire umedă.
-Aici vindeți inimi?
-Inimi? Nu, aici este o băcănie, cred că ar trebui să mergi la o măcelărie.
-Nu, nu… Nu am nevoie de o inimă din aceea.
-Dar de care?
-Uite, pune mâna aici!
Mi-a luat mâna și mi-a așezat-o în dreptul inimii lui.
-Simți ceva?
Am pipăit la început ușor apoi am apăsat din ce în ce mai tare. Mi-am lipit și urechea de pieptul lui. Nimic! Nu se auzea nimic! M-am gândit pentru o clipă dacă nu cumva am surzit eu sau mi-au amorțit simțurile și mi-am pipăit inima mea. Bătea destul de tare și ușor agitat. Am atins iar pieptul tânărului și… nimic.
-Dar unde este? l-am întrebat.
-E la ea, când a plecat mi-a smuls-o de aici din piept.
-Totuși, cum de nu ai murit?
-Am găsit un strop de speranță și mă tot agăț de el dar mi-e teamă, când se va termina…
-Inimi nu găsești aici, le găsești la oameni. Și nu se cumpără, se oferă. Curaj! Vei găsi o inimă. Dumnezeu nu face inimi mai puține decât oameni.

inima

LASA COMENTARIUL TAU

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s