Sa invatam de la copaci…


timthumb

Tare demult, pe vârful unui munte, au prins rădăcini trei copăcei. Fiind aproape unul de altul, s-au împrietenit și stăteau toată ziua de vorbă, căci ce altceva ar fi putut face?!

– Eu, dragii mei, zise primul copac, nu voi sta toată viața aici. Sigur un tăietor de lemne va vedea cât de frumos e lemnul meu. Mă va tăia și va meșterii din mine un cufăr minunat, în care vor fi așezate comori fără pereche: bani de aur și bijuterii cu pietre scumpe… Ce norocos voi fi, să port asemenea comori!
– Să dea Domnul sa ti se indeplineasca visul, prietene!, spuse cel de-al doilea arbore. Nici eu nu cred ca imi voi petrece restul vietii aici, in padure, caci – vedeti voi- eu vreau sa duc o comoara si mai de pret: pe rege, caci el e cel mai pretuit si mai admirat om. Cand va veni un taietor prin padurea noastra va observa imediat ce lemn tare si bun am si va mesteri din mine o corabie rezistenta si puternica, unde toti se vor simti in siguranta; o corabie gata sa strabata marile si oceanele lumii si pe care sa navigheze, fara indoiala, insusi regele! Ce norocos voi fi, sa-l pot purta chiar pe imparat!
– Dragii mei, zise si cel de-al treilea copac, eu unul imi doresc sa raman in padure, caci sunt in varful muntelui si visul meu e sa cresc mai mare si mai sus decat orice copac din lume, iar crengile mele sa atinga cerul, pentru a-L vedea acolo pe Insusi Dumnezeu. Asa, oamenii isi vor aminti mereu de mine. Ce norocos voi fi, sa ajung atat de aproape de Domnul! Si uite-asa se rugau cei trei copaci, sperand ca Bunul Dumnezeu le va asculta rugaciunile si fiecare isi va vedea visul implinit. Anii treceau unul cate unul, cei trei copaci prindeau radacini adanci, iar ramurile lor inverzite se ridicau tot mai sus.
Si iata ca, intr-o dimineata, trei taietori de lemne au urcat pana in varful muntelui. Primul copac il privea cu emotie si nerabdare, pe omul care se apropiase de trunchiul sau.

– O sa-i vand acest copac, tamplarului din sat, zise primul taietor. Si incepu imediat sa il loveasca cu toporul. Mare era bucuria copacului, vazand ca omul il taie.Visul sau era pe cale sa se adevereasca. Al doilea copac, mai mare decat primul, astepta si el cu nerabdare sa fie ales de catre taietori. Si chiar asa s-a intamplat.
-Tii, ce lemn bun, prieteni, zise al doilea taietor. Ii voi vinde copacul acesta, tamplarului din port. Sigur voi lua un pret bun pe el. Tare bucuros era si cel de-al doilea arbore. Si dorintele lui deveneau realitate. In port, ce altceva ar fi putut ajunge, daca nu o mandra corabie, pe care sa navigheze insusi regele?! Cel de-al treilea copac, insa, era speriat si tremura din toate crengile, de frica taietorilor, caci daca l-ar fi doborat, visul sau s-ar fi spulberat si n-ar mai fi crescut pana la cer, sa fie aproape de Dumnezeu.
-Eu unul, zise si ultimul taietor voi dobora copacul acela falnic din varful muntelui si il voi duce acasa. Vai, cat de trist era cel de-al treilea copac, nici nu se poate povesti! Caci loviturile de topor ii taiau nu doar trunchiul sau maret, ci ii spulberau toate sperantele. Dupa cateva ceasuri, cei trei copaci erau deja taiati, curatati de crengi si incarcati in carute. Primul dintre ei ajunse la tamplarul din sat, iar acesta, vazand ca e destul de mic si nu putea scoate mult lemn di el, zise: -Ia sa fac o iesle pentru animalele din grajd si sa pun paie in ea.
Primul copac a inteles ca visul sau nu se mai putea implini. Ajunsese o iesle abia incropita din cateva scanduri, parasita intr-un grajd, nebagat in seama de nimeni, decat poate de animalele care veneau sa manance fanul si paiele, asezate in ea. Al doilea arbore a fost vandut tamplarului din port, care chiar de a doua zi a inceput sa mestereasca la el. Insa nici gand de corabia falnica la care visase copacul. Mesterul a facut o corabioara mica, o barca pescareasca. Fara indoiala ca o ambarcatiune asa modesta si firava n-avea ce sa caute pe marile si oceanele lumii, asa ca nici pomeneala de vreun rege care sa urce pe puntea ei. Oamenii au dus-o pe un lac mai mare din apropiere, pentru a fi folosita la pescuit si la traversat apa. Si uite-asa, si cel de-al doilea arbore si-a vazut sperantele naruite.
Al treilea copac a ajuns in gospodaria celui care il taiase. Acesta a facut din el cateva barne groase, pe care le-a dus intr-o magazie intunecata din fundul curtii si le-a lasat acolo.
Vai, cata durere simteau acum cei trei copaci! Asta le era soarta: nici unul sa nu-si poata indeplini visul! La ce-ar mai fi putut ei spera!
Iar anii treceau mai departe. Primul arbore, care era acum doar o iesle pentru animale, statea mereu in grajd. Dar intr-o seara de iarna, un barbat si o tanara fata au poposit in acel grajd. Iar noaptea s-a petrecut o minune nemaipomenita: Fecioara a nascut un Prunc, pe Care L-a numit Iisus. Ea a luat copilasul si L-a asezat chiar in ieslea cu fan. Se uita Maica Domnului cu atata drag la Prunc, incat copacul a inteles ca cea mai mare comoara pentru o mama este copilul ei, iar el avea bucuria sa tina chiar aceasta comoara.

Nasterea_Domnului_1

Au venit si pastori care, cazand in genunchi, s-au inchinat Pruncului din iesle. Au mai sosit si trei magi intelepti, care I-au adus micutului, daruri. Iar deasupra cantau cete de ingeri. Era o noapte sfanta, caci acum se nascuse Insusi Dumnezeu, iar el, primul copac, fusese binecuvantat sa-si vada visul implinit.
“Ce norocos sunt, gandi el, sa pot tine cea mai de pret comoara din toate timpurile!” Era mai mult decat visase!
Anii au trecut mai departe: zece, douazeci, treizeci de ani… Cel de-al doilea copac, cel care ajunsese barca pentru pescari, era in fiecare zi la fel de trist. Mereu ii purta pe apele lacului si niciodata nu se intampla nimic. Pana intr-o zi, cand o furtuna puternica a inceput sa ridice valurile, iar vantul batea in panze, gata-gata sa le rupa. In atatia ani de cand naviga, nu-si amintea sa fi vazut o urgie mai mare. Pe punte oamenii erau speriati, caci micuta corabie avea sa cedeze, fara indoiala.

marea-vietii

Un singur calator era linistit: El S-a ridicat si a certat vanturile si marea. Si iata ca o minune fara seaman s-a intamplat: valurile au incetat deindata, iar vantul nu mai batea deloc. Cine era Cel care ii putea porunci naturii ce sa faca? Cine era Acela de care ascultau marea, vantul si cerul? Toti Ii multumesc, caci era Iisus Hristos, Mesia, Mantuitorul oamenilor. Cat de fericit era acum si cel de-al doilea copac, caci fusese binecuvantat si visul sau se implinise! “Ce norocos sunt, gandi el, sa-L pot duce pe Regele regilor, pe Imparatul imparatilor, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu!” Era mai mult decat visase!
Cel de-al treilea copac, insa, chiar si dupa atatia ani, era tot acolo, in magazie, taiat in lemne groase. Dar uite ca, intr-o zi, barnele sale au fost scoase la lumina zilei. Au fost legate intre ele, pentru a forma o cruce mare, apoi puse in carca unui om nevinovat, ce fusese condamnat pe nedrept.

iis-cruce-300x199

Cu greu ducea omul crucea mare si grea. De cateva ori s-a prabusit sub povara ei, fiind biciuit de soldati si ocarat de oamenii ce strigau de pe marginea drumului. Cel de-al treilea copac era ingrozit: simtea parca si el durerea acelui om nevinovat. Daca ar fi putut, ar fi devenit mai usor, pentru a-l ajuta macar cu atat, pe cel ce se trudea cu crucea in spate.

isus-hristos-cruce-mantuire-jertfa

Apoi, crucea a fost infipta in pamant, iar Omul rastignit pe lemnul ei. Si ce minune mare s-a intamplat in ceasul acela, caci pe el, pe cel de-al treilea copac, era rastignit Insusi Mantuitorul Iisus Hristos. Visul sau se adeverise: era cel mai aproape de Dumnezeu. Iar lemnul sau era binecuvantat, plin de har si sfintenie. “Ce norocos sunt, gandi copacul, sa-L pot avea pe Dumnezeu langa mine, iar eu sa fiu langa El!” Era mai mult decat visase!
Visele voastre se vor implini!

Surasa” filedelumina.ro

LASA COMENTARIUL TAU

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s