Doamne, laudele mele


Doamne, laudele mele
cât ar semăna-ntre ele
ca şi nişte stropi de rouă,
– totuşi fiecare-i nouă,
precum nouă-i fiecare
mângâiere şi-ndurare,
lacrimă şi bucurie
care mi le dai Tu mie!
Doamne, nouă-i orice seară
ce-n odihnă mă-nfăşoară,
nouă-i orice dimineaţă
luminată de-a Ta faţă,
nouă-i orice zi-nsorită
peste munca mea rodită,
nouă-i orice bogăţie
care-ntruna Tu-mi creşti mie.
Doamne, laudele mele
de-ar fi cât un cer de stele,
de-ar fi cât un câmp de floare,
de-ar fi cât nisip la mare,
de-ar fi câtă iarbă moale,
de-ar fi câtă frunză-n vale,
– n-ar ajunge-n veşnicie
pentru câte-mi dai Tu mie.
Traian Dorz

iisus

LASA COMENTARIUL TAU

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s