Blogul tau de dragoste

SUFLET DRAG ESTI TU!

BINE AI VENIT SUFLET DRAG!
  • creion
  • kk0f4jjb

Ultimele

Darul batranului samurai


Aproape de Tokio, traia un samurai batran, care ii invata acum pe cei tineri. In pofida varstei sale, legenda spune ca era in stare sa invinga orice adversar.
Intr-o dupa-amiaza, un razboinic cunoscut pentru lipsa lui de scrupule, a aparut pe acolo. Era cunoscut pentru tehnica lui de provocare: Astepta pana ce adversarul facea prima miscare apoi contraataca cu o viteza fulgeratoare.
Tanarul si nelinistitul razboinic nu pierduse nicio lupta. Cu reputatia lui de samurai s-a dus pana acolo ca sa-l invinga pe batran si sa-i creasca faima. Toti invataceii lui s-au aratat impotriva acelei idei, dar batranul a acceptat provocarea. Au mers impreuna catre centrul orasului, iar tanarul incepuse deja sa-l jigneasca pe batranul nostru. A aruncat cu pietre spre el, l-a scuipat in fata, i-a adresat toate insultele cunoscute, jignindu-i inclusiv pe stramosii lui. Timp de cateva ore, a facut tot posibilul pentru a-l provoca, dar batranul a ramas impasibil. Spre dupa-amiaza, simtindu-se deja ostenit si umilit, infocatul razboinic s-a retras. Dezamagit de faptul ca batranul acceptase atatea insulte si provocari, elevii lui l-au intrebat:

“Cum ai putut, maestre, sa suporti atata marsavie? De ce nu ti-ai folosit spada, stiind chiar ca ai putea pierde lupta, in loc sa apari las in fata noastra, a tuturor?”

Maestrul i-a intrebat:

Daca cineva ajunge pana la voi cu un dar si voi nu-l acceptati, al cui este cadoul?”.

“Al celui care a vrut sa-l ofere”, a raspuns unul dintre elevi.

“Asa se intampla si cu invidia, furia si insultele”– a zis maestrul. Cand nu sunt acceptate, continua sa apartina celui care le avea la inceput.”

Cât de greu e un pahar cu apă?


Hand holding glass of sparkling water with lime slice

Într-una din zile, profesorul a venit la facultate, ţinând mâna în sus, cu un pahar plin cu apă.- Cât cântăreşte acest pahar? a întrebat profesorul
.- 150 grame, 300 grame, au răspuns studenţii
- Nu pot afla exact ce greutate are dacă nu îl cântăresc, a răspuns profesorul. Dar ce se va întâmpla dacă ţin paharul în mâna timp de 5 minute?
- Nimic! au răspuns studenţii.
- Ce se va întâmpla dacă ţin paharul în mâna timp de o oră?
- O să simţiţi furnicături în mâna dreaptă! au răspuns studenţii.
- Foarte bine! Şi ce o să se întâmple dacă îl ţin aşa o zi întreagă?
Unul dintre studenţi a intervenit:
– O să vă amorţească braţul! O să vă tremure tot corpul! Probabil o să paralizaţi şi vom fi nevoiţi să chemăm ambulanţa!
Toţi colegii au râs.
- Foarte bine! Dar pe tot parcursul acestei zile, greutatea paharului se va schimba?- – Nu! au răspuns studenţii.
- Atunci de ce braţul meu va avea de suferit?
În clasă s-a lăsat liniştea…
- Ce ar trebui să fac pentru a scăpa de durere?
- Puneţi paharul acela jos! A strigat unul dintre studenţi.

Problemele pe care le întâlnim în viaţă respectă acelaşi principiu. Ţineţi-le cu voi câteva minute şi vi se vor părea minore! Păstraţi-le câteva ore şi vă vor măcina! După câteva zile, vă vor paraliza şi nu veţi mai fi în stare să faceţi nimic!
Aşa că… lasă paharul jos chiar în clipa asta şi după un timp vei putea privi aceste “probleme” ca pe oportunităţi.
“Energia curge acolo unde se îndreaptă atenţia.” Michael Beckwith

NISIP SI PIATRA


creion

 

 

Este istoria a doi prieteni care, traversand desertul…
Intr-un anume moment al zilei s-au certat iar unul dintre prieteni l-a lovit peste fata pe celalalt.
Cel care a fost lovit peste fata, fara a spune vreun cuvant, scrie pe nisip:
« ASTAZI, CEL MAI BUN PRIETEN AL MEU M-A LOVIT PESTE FATA »
Ei isi urmeaza drumul pana ce gasesc o oaza si se hotarasc sa faca o baie.
Cel care a fost lovit peste fata, se impotmoleste in nisip miscator dar prietenul sau il salveaza.
Dupa ce ajunge la mal teafar si nevatamat, el scrijeleste intr-o piatra:
« ASTAZI, CEL MAI BUN PRIETEN AL MEU MI-A SALVAT VIATA. »
pa ce te-am lovit, tu ai scris pe nisip iar acum, ai scris pe o piatra, de ce? »
Prietenul sau ii raspunde:
« atunci cand cineva te raneste va trebui ca tu sa-l scrii pe nisip astfel incat vantul sa-l stearga din memoria ta, dar atunci cand cineva face ceva bun pentru tine, tu trebuie sa-l scrii in piatra astfel incat vantul sa nu-l poata sterge in veci. »
INVATA SA-TI SCRII RANILE PE NISIP SI…
SA-TI GRAVEZI MULTUMIRILE IN PIATRA.

sursa:http://forpedia.ro

NOROC SAU GHINION


cai

 

Trăia odată într-un sat un bătrân foarte sărac. El avea însă un cal foarte frumos. Atât de frumos încât lordul din castel vroia să i-l cumpere. Dar bătrânul l-a refuzat spunându-i:

“Pentru mine acest cal nu este un simplu animal. El imi este prieten. Cum aş putea să îmi vând prietenul?”

Dar, într-una din zilele următoare, când bătrânul a mers la grajd, a văzut că i-a dispărut calul.

Toţi sătenii i-au spus “Ţi-am spus noi! Trebuia să îi vinzi calul lordului. Dacă nu ai acceptat el ţi l-a furat! Ce mare ghinion.”

“Ghinion sau noroc, zise bătrânul, cine ştie?”

Toţi au râs de el. După 15 zile însş calul s-a întors. Şi nu era singur, avea în spate o mulţime de cai sălbatici. El a scăpat din grajd, a curtat o tânără iapă şi, când s-a întors, restul cailor s-au luat după el.

“Ce mai noroc!” strigară sătenii.

Bătrânul, împreună cu fiul său, a început să îmblânzească acei cai noi veniţi. Dar, o săptămână mai târziu, fiul bătrânului şi-a rupt piciorul în timp ce încerca să dreseze unul dintre cai.

“Ghinion!” îi ziseră prietenii bătrânului. “Ce ai să te faci acum, fără ajutorul fiului tău? Tu eşti deja în pragul sărăciei!”

“Ghinion, noroc, cine poate şti?” le răspunse bătrânul.

După câteva zile de la tragicul accident, soldaţii lordului trecură prin sat şi îi obligară pe toţi flăcăii să li se alăture. Doar fiul bătrânului a scăpat datorită piciorului său rupt.

“Ce noroc pe tine!” strigară vecinii. “Toţi copiii noştri au fost dusâşi în război, doar tu ai avut şansa să îl păstrezi lângă tine. Fiii noştri ar putea fi ucişi.”

Bătrânul le răspunse: “Ghinion, noroc… cine poate şti?”

Viitorul vine către noi bucăţică după bucăţică, puţin câte puţin. Nu ştim niciodată ce ne aşteaptă. Dar dacă păstrăm o atitudine pozitivă va fi mereu loc pentru o nouă şansă şi vom putea fi mai fericiţi.

Sursa: Christian H. Godefroy – http://www.club-positif.com

220px-Muybridge_horse_pacing_animated

UN CAINE DESTEPT…


caine2

 

Clinchetul clopotelului il scoase din starea de toropeala. Un client a intrat in macelarie. Macelarul se uita si surprins observa ca a intrat un caine in magazinul sau.Se repede spre el si il goneste afara, doar nu vrea ca vre-un client sa vada ca el are caini in magazin!
Dar, dupa nu prea multe minute, cainele a revenit.
Macelarul se duce pregatit sa il goneasca dar observa o bucata de hartie in gura cainelui. O ia si observa ca este scris ceva pe ea. Curios, citeste:
” Puteti sa imi dati 12 carnati si un picior de miel? Cainele are bani la el”
Macelarul se uita mai atent si vede o bancnota de 100 lei in gura cainelui. El ia banii, pune carnatii si piciorul intr-o punga pe care o pune in gura cainelui.
Si pentru ca era deja ora inchiderii si cainele ii starnise curiozitatea, macelarul se hotara sa urmareasca cainele sa vada ce face.
Deci iata-i ca au plecat.
Cainele ajunge la un semafor. Lasa punga jos si sare si apasa pe buton. Apoi ia punga in gura si asteapta rabdator culoarea verde.
Trece intersectia si ajunge la o statie de autobuze si se uita pe tableul cu sosiri. Cainele se aseaza pe un scaun iar cand primul autobuz soseste, se duce in fata, se uita la numar si revine la locul lui. Apare urmatorul autobuz, cainele se duce in fata, vede numarul si se suie in autobuz. Macelarul, deja cu gura cascata, se suie si el in autobuz.Autobuzul se urneste si plimba cei doi calatori prin oras. Cainele, care urmarea drumul autobuzului, la un moment dat se ridica si merge langa usa. Se ridica pe picioarele din spate si apasa pe butonul de oprire in statie. Autobuzul se opreste si cainele coboara, carand punga in gura. Macelarul il urmeaza si el indeapropae.
Cainele si macelarul merg de-a lungul strazii cand cainele intra intr-o cladire, urca 3 trepte si lasa punga langa o usa. apoi dandu-se inapoi mai multi pasi, isi ia avant si se repede in usa. Dar nici un raspuns din partea stapanului. Cainele, din nou se da cativa pasi inapoi si se repede in usa. Vazand ca nu are efect, coboara in gradina, loveste cu capul de cateva ori in geamul de la bucatarie si revine in fata usii asteptand ca stapanul sa deschida.
Macelarul vede un tip solid care deschide usa si incepe sa loveasca si sa injure cainele.
Macelarul atunci se repede la individ “- Ce faci netotule? Cainele asta e un geniu!” la care stapanul cainelui ii raspunde:
“- Tu il numesti caine destept? E a doua oara saptamana asta cand isi uita cheile!”

Se pare ca unii oameni nu sunt satisfacuti niciodata cu ceea ce au si nu pot aprecia chiar daca tin in maini aur curat.

Surasa:Anonim

La-cumparaturi

Cainele si pisica


71486_caine

 

Odata, un om statea linistit la masa, ospatandu-se cu pofta din felurile pregatite. La picioare, s-a asezat cainele sau. Uitandu-se in ochii omului, cainele isi spunea:”Da Doamne sa manance cu pofta stapanul meu si, dupa ce s-o satura, sa-mi dea si mie o bucatica!”In acest timp, s-a apropiat si pisica. Privindu-l pe om cum mananca si gudurandu-se pe langa el, isi spunea in sinea ei:”Da Doamne sa orbeasca stapanul meu, doar o clipa, sa-i pot fura mancarea!”Cainele astepta sa primeasca tot ce omul s-ar fi indurat sa-i dea, cunoscand bunatatea stapanului sau. Pisica, insa, pandea orice moment sa poata fura, lacomia indemnand-o sa nu se multumeasca cu ceea ce ar fi primit.

 
Asa este si in viata. Unii dintre prietenii care ne inconjoara sunt asemenea cainelui, adica fideli si devotati, rabdatori si sinceri. Altii, insa, sunt asemenea pisicii: oricand cu un zambet pe buze, dar mereu cu rautate in suflet, asteptand doar prilejul sa fure si sa profite de pe urma ta.Cand ai in preajma ta prieteni adevarati, bucura-te pentru ei si pentru prietenia voastra; cand vezi, insa, ca de tine se apropie si cei asemenea pisicii, nu-i goni si nu te purta cu ei asa cum ar merita, ci roaga-te pentru ei si incearca, prin bunatatea ta, sa ii faci si pe ei mai buni.

 
“Suferiti de pe urma unui om rau ?Iertati-l, ca sa nu fie astfel doi oameni rai!”

Iubirea neconditionata


Eroii-Fortei-Speciale

Un tanar fusese in razboi in Vietnam aproape 3 ani de zile. Intr-un final se intoarce in America si isi suna parintii la telefon:

- Mama, tata, ma intorc acasa, dar vreau sa va cer o favoare. Am un prieten foarte bun si as vrea sa il aduc acasa cu mine.
- Sigur, ne-ar face mare placere sa il cunoastem, au spus parintii.
- Mai e ceva ce ar trebui sa stiti despre el; in timpul razboiului a fost ranit foarte rau. A calcat pe o mina si explozia l-a lasat fara o mana si un picior. Nu are unde sa se duca si vreau sa vina sa stea cu voi acasa.
- Ne pare rau sa auzim asta, fiule. Poate rezolvam cumva sa ii gasim unde sa stea.
- Nu, vreau sa stea impreuna cu noi acasa.
- Fiule, ii raspunde tatal, nu-ti dai seama despre ce vorbesti. Un om handicapat ca el inseamna o povara foarte mare pentru noi. Avem si noi vietile noastre de trait. Ce sens are sa ne incarcam viata cu unul ca el. Lasa-l in pace si vino acasa. O sa-si gaseasca el unde sa stea…In acest moment, fiul inchide telefonl brusc. Parintii n-au mai auzit nimic de el de atunci. Dupa cateva zile, au primit un telefon de la Politie care ii anunta ca fiul lor s-a sinucis aruncandu-se de pe o cladire. Erau chemati sa identifice trupul. Parintii inmarmuriti, au ajuns repede la morga si acolo au descoperit ca intr-adevar, fiul lor era cel care murise. De asemenea au mai descoperit un lucru… baiatul lor avea doar o mana si un picior.

Parintii din poveste seamana cu noi.
Ne e atat de usor sa ii acceptam si sa ii iubim pe cei care sunt amuzanti, plini de viata, fara probleme, dar nu ne pasa de cei care ne pot incurca planurile, care au probleme, sau pe care nimeni nu-i baga in seama..

Sonetul XLIII – de Elizabeth Barrett Browning


26eb1d5bdf9d

 

 

af4b2f401bf3

 

Cum te iubesc? Să-ncerc o-nşiruire.
Adânc şi larg şi-nalt, atât cât poate
Atinge al meu suflet când străbate
Spre graţie, spre tot, spre nesfârşire.
Şi te iubesc cu zilnica iubire,
În paşnic fel, în zori, pe scăpătate -
Şi slobod, cum te lupţi pentru dreptate,
Curat, aşa cum fugi de linguşire.
Şi te iubesc cu patima avută
În vechi dureri şi cu credinţa care
Părea, cu sfinţi copilăreşti, pierdută.
Şi te iubesc cu zâmbet, plâns, suflare,
Cu viaţa mea! – şi Domnul de-mi ajută
Te voi iubi în moarte şi mai tare.

26eb1d5bdf9d


 

4057612a02079cac29a236b970ac9915

20

Te uită cum ninge decembre…
Spre geamuri, iubito, priveşte -
Mai spune s-aducă jăratec
Şi focul s-aud cum trosneşte.

Şi mână fotoliul spre sobă,
La horn să ascult vijelia,
Sau zilele mele – totuna -
Aş vrea să le-nvăţ simfonia.

Mai spune s-aducă şi ceaiul,
Şi vino şi tu mai aproape, -
Citeşte-mi ceva de la poluri,
Şi ningă… zăpada ne-ngroape.

Ce cald e aicea la tine,
Şi toate din casă mi-s sfinte, -
Te uită cum ninge decembre…
Nu râde… citeşte nainte.

E ziuă şi ce întuneric…
Mai spune s-aducă şi lampa -
Te uită, zăpada-i cât gardul,
Şi-a prins promoroacă şi clampa.

Eu nu mă mai duc azi acasă…
Potop e-napoi şi nainte,
Te uită cum ninge decembre…
Nu râde… citeşte nainte.

Autor:George Bacovia

ninge_ca_n_esenin.gif_480_480_0_64000_0_1_0

 

 

 

 

4057612a02079cac29a236b970ac9915

Legenda Craciunitei sau Floarea Craciunului


POISENTTIA GIF

 

Legatura dintre Poinsettia si Craciun vine, evident, de la faptul ca este singura planta care trece prin aceasta transformare, chiar in perioada Craciunului.

In credinta populara se spune ca atunci cand Dumnezeu a creat natura pe pamant a cerut plantelor sa faca flori minunate pentru a le incredinta lumii iar fiecare dintre plante sa isi aleaga un anotimp pentru inflorire. A mai cerut florilor sa daruiasca mereu celor din jur frumusete, dragoste, liniste si intelepciune. Intr-o zi Dumnezeu a vazut intre toate plantele, una care de la nasterea sa daruia tot ceea ce era mai pretios pentru ea, doar ca sa fie aleasa de catre oameni. Oricat se chinuia aceasta floare, nimeni nu se oprea in fata ei pentru a o admira. Nimeni nu o aprecia pentru ca avea floarea foarte micuta iar frunzele foarte mari. Aceasta floare incerca din rasputeri sa fie fericita in ciuda faptului ca nimeni nu o dorea. Dumnezeu, vazand toate acestea i-a spus acesteia: “Vad ca esti o planta foarte frumoasa si ca iti faci datoria cu multa daruire chiar daca frumusetea ta nu e apreciata si asta te intristeaza. Lupta pentru a fi fericita oferind dragostea ta neconditionata oamenilor deoarece stii bine ca au nevoie de ea. Pentru aceasta iti daruiesc sangele meu, frunzele tale transformandu-se in rosu iar pentru dragostea si intelepciunea ta vei deveni cea mai frumoasa floare in perioada cea mai importanta a anului. Tu vei fi reprezentanta dragostei si esenta divina a universului”. Acesta a fost momentul in care planta cu o floare mica si frunze mari s-a transformat intr-o minunata Stea de Craciun, simbolul iubirii si a sperantei. In fiecare an, in preajma Craciunului aceasta floare reuseste sa isi faca datoria de a aduce frumusete, dragoste, intelepciune si armonie in vietile noastre, indeplinind misiunea data de Dumnezeu.

Indiferent daca o primim sau o facem cadou, indiferent daca mai credem sau nu in povesti, Craciunita ar trebui sa existe in casa fiecaruia dintre noi. Poinsettia aduce aminte despre dragoste, ca despre cel mai pretios si mai important dar.

kk0f4jjb

Si un mic secret, se spune ca aduce noroc celor care o daruiesc.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: